Acest articol poate contine linkuri de afiliere. Detalii aici.
Ma uitam astazi la fi’miu cand era in leagan intr-un parculet dintre blocuri. Ce sigur pe el era, si incantat de senzatiile noi, si mandru si bucuros! Anul trecut pe vremea asta nu avea nici doua luni, abia incepea sa constientizeze lumea din jur, nu statea mai mult de o ora fara sa ceara laptic si nu reusea nici sa-ti tina singur capul. Acuma vorbeste, merge, stie ce vrea si stie ca ne comunice asta, face turnuri din cuburi si bea singur din cana. Evolutia asta s-a intamplat intr-un singur an si parca ieri il tineam sa doarma la mine pe burta ca sa nu-l mai chinuie burtica. A trecut un an intr-o clipa si mi-e teama ca daca mai clipesc de doua-trei ori sunt deja la nunta lui sau ma joc cu nepotii.
Strabunica mea traia intr-un sat unde se agata harta in cui, departe de agitatie, stres, curent, masini. Mergeam la ea in fiecare an si petreceam cateva saptamani, motiv pentru care am un morman de amintiri de acolo. Dar astazi mi-am amintit foarte vie senzatia pe care am trait-o intr-un an: senzatia de timp care sta in loc.
Eram in scoala generala si cateva saptamani din vacanta de vara le petreceam la tara la strabunica. Si era cald, si era senin, si eu stateam la aer si citeam o carte. Si era pe dupa-masa, cand nu se auzea nici musca in tot satul. Nici vantul nu se misca. Era liniste deplina si nu era absolut niciun element care sa-ti aminteasca de timpul care curge. Era senzatia de timp care sta in loc. Tin minte ca am constientizat-o si atunci si mi s-a parut ireala.
A fost singura data cand am experimentat aceasta senzatie. Nu stiu daca mi-e dor de ea sau nu. Mi-e si teama de ea intr-un fel pentru ca sunt prea obisnuita cu agitatie permanenta. Si cu toate astea, as vrea ca daca timpul nu sta in loc, macar sa treaca mai incet, mai lent, sa apuc si eu sa asimilez tot ce traiesc si sa scriu in cartile memoriei fiecare pas, fiecare zambet, fiecare oftat in somn, fiecare clipa de fericire pe care o traiesc. Deja ma uit in urma si nu stiu cand a trecut ultimul an. Am fost aici, 24 din 24, si totusi nu stiu cand a trecut…
