Acest articol poate contine linkuri de afiliere. Detalii aici.
Aflata intr-un magazin la raionul de paine si patiserie, cu bebelusul in brate, sunt intrebata de vanzatoare ce doresc. Ma uit in vitrina pe eticheta ca sa ii spun exact numele produsului dorit si cand ma uit iar la vanzatoare, vad cum deja a intins o spirala cu mac si susan spre copilul meu, care e prea mic sa refuze si care a intins mana sa primeasca spirala.
Stimata doamna, daca ne vom mai intalni vreodata, va rog nu-mi hraniti copilul.
A oferi hrana unui copil strain poate fi un gest nociv ca sa nu zic chiar letal: despre un copil strain nu aveti nicio sansa sa stiti daca nu cumva o sa intre in soc anafilactic pentru ca i-ati oferit un biscuite cu alune sau o prajitura cu banane. Nu stiti nici daca acel copil are sau nu intoleranta la gluten cand ii oferiti o spirala de patiserie, nici daca are sau nu diabet cand ii oferiti bomboane si nici daca nu cumva este la regim din diferite motive. Desi nu am caine, stiu de la stapanii de caini ca nu este bine/recomandat sa hranesti cainii altor oameni pe care nu ii cunosti, dap’ai copilul altcuiva?
Povesteam incidentul cu spirala unui prieten care imi spunea ca oamenii in general se gandesc ca cei mici sunt sanatosi, nu se gandesc la ei ca la niste oameni bolnavi. In regula, pot accepta si acest lucru, presupunand ca este adevarat. In acest caz, ii rog pe cei care se simt darnici si vor sa fie draguti cu copilul meu sa se gandeasca daca nu cumva ii ofer acestuia o dieta vegana sau frugifora sau mai stiu eu de care, dieta care nu permite alimentul pe care vreti sa-l oferiti.
Si daca vreti sa imi spuneti ca aveti intentii bune cand imi hraniti copilul, o sa va spun ca “drumul spre iad este pavat cu bune intentii” si o sa vad rog sa va manifestati aceste intentii bune prin a ma intreba intai pe mine daca este in regula sa ii oferiti ceva de mancare bebelusului meu care va este strain si care nu are nici macar un an si deci nici putere de decizie/alegere.
Ma gandesc serios sa-mi fac si un tricou cu sloganul “Nu-mi hraniti copilul”. Ce spuneti de idee? Asa poate va incepe lumea sa constientizeze si sa nu se mai ascunda dupa “intentii bune” si “eu nu am copil, nu stiam ca nu e ok sa hranesti copii straini”.
PS. Si inca ceva: stimati oameni straini copilului meu, daca imi vedeti bebelusul fara sosete in picioare in magazin, nu-i puneti mana pe picioare. Copilul meu este si el un om, nu un caine, si daca nu ati pune mana pe picioarele mele daca as merge desculta prin magazin, nu puteti mana nici pe picioarele lui. Stiu, am un copil adorabil cu picioruse bune de mancat, dar asta este complet irelevant. Ce este relevant este ca e om si va rog sa-l tratati cu respect, ca pe un om, nu ca pe o jucarie/papusa/caine.
