Acest articol poate contine linkuri de afiliere. Detalii aici.
In urma cu vreo luna am cumparat de la un charity o carte foarte simpatica pentru fi’miu, in care personajul principal este un ursulet marsupial. Adica wombat in engleza, un cuvant pe care nu stiu din ce motiv l-a preferat fi’miu si a inceput sa il pronunte prin casa imediat ce am citit cartea.
Si in cartea asta, wombatul (adica urs cu marsupiu invers) se bucura pur si simplu de viata: ii place sa sara doar ca sa vada cat de sus poate sa sara, ii place sa strige din adancul plamanilor doar pentru ca ii place cum se aud, ii place sa se strambe si sa fata fete-fete doar pentru ca e amuzant, ii place sa se “balaceasca” in noroi si cate si mai cate. Ce sa mai, debordeaza de drag de viata! Ah, si ii place si sa alerge repede-repede cu prietenii, chiar daca uneori termina primul cursa, alteori ultimul. El alearga de placere. Tot ce face de fapt, face de placere, si se bucura din plin. Si la finalul unei zile pline de activitati, ii place sa se cuibareasca in bratele mamei lui si sa doarma. De altfel cartea se si numeste “Sometimes I like to curl up in a ball” (“Cateodata imi place sa ma fac ghem”).
In seria cu micul wombat mai sunt cateva carti, dar cea pe care o avem noi este cea mai cunoscuta dintre ele. Cu toate astea, seria in sine nu este foarte usor de gasit, la charity fiind prima oara cand o gasim (o mai vazusem in prealabil la biblioteca dar inca nu apucasem sa o imprumutam). Si nici c-am mai gasit vreo carte cu ursuletul intre timp!
Cand am fost intr-o zi la targ, fi’miu vroia sa gasim la targ “masini si o carte cu wonbatu”, ca sa aiba doua cu wombatu (asa ne-a explicat).
Ajunsi la targul de vechituri, ne-am bucurat sa vedem ca primavara a scos din casa foarte multi oameni dornici sa vanda ce nu mai folosesc. Dar cu toate astea, foarte putine standuri aveau carti pentru copii, cred ca erau vreo 4-5 dintr-un total de vreo 70. No, cred ca o sa ne multumim doar cu masini, ma gandeam eu.
Dupa ce ne-am plimbat prin aproape tot targul si mai aveam de vazut vreo 6-7 standuri, vad o cutie cu vreo 10 carti pentru copii. Hai sa ma uit si acolo, ca cine stie de unde sare iepurele. Pardon, wombatu.
Si penultima carte din colectia de carti de vanzare de la standul respectiv era o carte cu… wombatu! Singura carte cu ursuletul marsupial din tot targul. Si cartea se numea “Found you, Little Wombat!” (“Te-am gasit, micutule ursuler marsupial!”). Razand de coincidenta dintre dorinta lu’ fi’miu, cautarile noastre, titlul cartii si sansele ca toata combinatia asta sa se intample, am platit 0.1 GBP pretul cartii si am plecat spre casa cu fi’miu, care cumva trata totul ca pe ceva normal, “Evident ca am gasit masini si o carte cu wombatu, nu v-am zis ca asta vreau sa luam de la targ?”. Numa’ noi ne minunam de coincidenta si noroc…
Ce fain ar fi ca fi’miu sa gaseasca mereu in viata ceea ce cauta! Inceputul pare promitator, nu?
