Acest articol poate contine linkuri de afiliere. Detalii aici.
Romania protesteaza de cateva zile bune. Sute de mii de oameni s-au unit si au decis sa lupte pentru a nu mai fi furati, pentru a nu mai fi calcati in picioare de clasa politica. La proteste au fost inclusiv parintii mei si sunt foarte mandra de asta, iar in Piata Victoriei au iesit mai toti prietenii nostri, si am fi fost alaturi de ei daca eram in Romania.
Insa protestele din tara sunt sustinute de proteste in intreaga lume, inclusiv la Londra, unde protestul a fost organizat pe Facebook.
Am fost aseara la Ambadasa Romaniei la Londra, pe Belgrave Square numarul 1, si am vazut tricolorul fluturand in vant si am auzit vocile romanilor strigand la unison pentru Romania:
- Romania, nu uita, Londra e de partea ta!
- Uniti, salvam toata Romania!
- Iesiti din casa, daca va pasa!
- In democratie hotii stau la puscarie!
- Justitie, nu coruptie!
- Dragnea, nu uita, Romania nu-i a ta!
- Cine nu sare, nu vrea schimbare! (si toti cei prezenti sareau pe loc)
- Romania, trezeste-te!
- Noua ne pasa de cei ramasi acasa!
- PSD, ciuma rosie!
- Mai am un singur dor, Dragnea scriitor!
Am ajuns la protest in jur de 18:30, protestul incepuse la 18:00. Se venise cu pancarde, cu steagurile tricolore, cu tobe. Un tip coordona cu o portavoce lozincile strigate de protestatari.
Pe la ora 19, un pusti de vreo 7-8 ani, a cantat la saxofon imnul Romaniei. A fost un moment emotionant, finalizat cu aplauze pentru solistul imbracat in costum national. Un barbat impartea paine cu sare manifestantilor. Un altul impartea pancarde.
O femeie picta tricolorul pe fata oricui dorea, cu vopseluri aduse de ea de acasa.
Momentul luminilor aprinse a fost de asemenea prezent si la Londra, in acelasi timp cu aprinderea luminilor din Romania.
La un moment dat, in jur de 19:15, pentru ca zona se aglomerase si numarul decibelilor inevitabil crescuse, a fost nevoie sa se renunte la portavoce si la tobe, la rugamintile politistilor londonezi (eu am vazut 3) care erau in zona.
Fiind cu copiii, am plecat la 19:30. Cat am stat noi acolo, tot protestul a fost pasnic, civilizat, bine organizat, impresionant. Sa vezi romani dornici sa poarte tricolorul pictat pe fata, sa vezi romani strigand “Uniti salvam toata Romania!”, sa auzi vorbindu-se romaneste in jur si sa te simti ca intr-o mare familie unita pentru Romania, a fost impresionant.
Desi am plecat din tara, ne pasa de Romania, pentru ca acolo ne sunt parintii si prietenii, pentru ca acolo am crescut, pentru ca de acolo ne tragem oriunde am alege sa traim acum, pentru ca ne-am nascut si ramanem romani orice am face.
Am fost intrebata ce si cum i-am spus lu’ fii’miu despre proteste (fii’mea fiind prea mica pentru acest subiect). Fii’miu are aproape 4 ani, si am incercat sa ii prezentam situatia cat mai putin complicat. Mai precis, explicandu-i ca, asa cum legea/regula cu “nu trecem pe rosu” este stabilita de niste oameni pentru siguranta tuturor oamenilor dintr-un oras, tot asa multe alte reguli din societate sunt stabilite de oameni care cu asta se ocupa. Si uneori acesti oameni mai fac greseli si propun legi care nu protejeaza pe oamenii din societate, care oameni pot protesta, adica pot spune “va rugam sa va mai ganditi, legea asta nu pare prea buna”. Si i-am facut analogia cu momente in care eu propun ceva, lui nu ii convine, si discutam si argumentam si impreuna gasim o solutie. Am vrut sa evit sa etichetez politicienii sau sa il fac sa se simta in nesiguranta, dar am vrut si sa stie ca intr-o societate democrata ai dreptul la dialog, inclusiv sub forma de protest. Vreau sa-si cunoasca acest drept si vreau sa lupte pentru drepturile lui. Si cel mai bun exemplu suntem noi, iar protestele din perioada asta sunt o ocazie excelenta pentru putina educatie civila.
Ma bucur ca multi romani au fost cu copiii la “Marsul copiilor”, organizat sambata, la care am inteles ca au fost prezenti 2000 de copii. Cu acesti copii, viitorul suna bine totusi! Chiar daca poate nu viitorul imediat…
Video de mai sus: filmat de mine.
