De 3 ori faina

Acest articol poate contine linkuri de afiliere. Detalii aici.

Spune si altora despre acest articol

Saptamana trecuta, in una din zile, am avut trei activitati care au implicat faina. Asta pentru ca de cand m-am apucat de facut paine dupa cum v-am povestit aici, am si faina in casa (da, pana acum, ani de zile, eu nu am avut faina in casa pentru ca nu mi-a trebuit, nu gateam cu faina).

Prima activitate a fost, evident, facutul de paine, ca v-am . Care de data asta insa nu a iesit bine deloc: am incercat reteta de pe NYTimes, cea cu 3 cani de faina si 1 5/8 cani de apa si 1/4 lingurita de drojdie. Am inceput gatitul cu stangul: am deschis dulapul si m-am uitat la cani. Aveam cani de 3 dimensiuni. Am ales si eu una la intamplare care parea mai standard ca si dimensiune (stiu, as fi putut afla cate grame inseamna 3 cani si apoi cantari: nu aveam cantar, abia dupa aceasta intamplare mi-am luat cantar de bucatarie). Si am pus 3 cani, am pus drojdie si sare, si cand sa pun apa… Cumva cred ca am pus mai multa apa decat trebuia, ca a iesit o idee cam lichida povestea la capatul celor 18 ore de dospire. Asta e, se mai intampla. Cu ocazia asta mi-am luat cantar ca sa nu se mai repete patania si am citit ulterior ca puteam sa mai pun faina si sa mai las la dospit minim 2 ore ca sa repar greseala.

A doua activitate a fost o nebunie pentru ca a implicat pe langa faina, si ulei, recipiente si forme de nisip. Mai precis, am facut un fel de “play dough” (plastilina) cu textura mai fina si care aducea si a nisip cumva. Reteta este luata de aici si produsul finit se numeste “Cloud Dough” si se obtine cu:

• 7 cani de faina
• 1 cana de ulei (de gatit sau pentru bebelusi)

Si am luat un lighean, si in el am pus faina, am turnat si uleiul (se poate adauga si sclipici sau coloranti), si am inceput sa amestec sub privirea mirata a lu’ fi’miu care nu pricepea ce m-a apucat. S-a prins el repede insa si a bagat mainile in lighean sa ma ajute la “framantat”, dupa care am adus linguri de masurat, ceva castroane, niste forme de nisip, si am dat startul la cel mai fain joc din ultima vreme: am facut forme de nisip, inclusiv un ursulet caruia i-am pus ochi din boabe de piper si gura dintr-o boaba de fasole, am facut bile si mingi si cand sa le strangem in mana s-au faramat, am ascuns lingurite colorate in “nisip” si fi’miu le cauta de zor, am pus “nisip” din lighean in castron si invers, am aruncat cu faina prin bucatarie si am privit-o cum “ninge”.

Timp de 1 ora intreaga am stat si ne-am jucat de-a tot ce ne-a trecut prin cap, iar fi’miu a fost fascinat, fiind prima experienta de acest gen si sunt convinsa ca l-a stimulat cel putin senzorial. Evident, din bucatarie el a aterizat direct in cada iar bucataria arata dupa cum vedeti in poza de mai jos.

Cat a durat sa spal copil si haine si jucarii si sa curat bucataria? Hm… Hai sa spunem ca o las sa treaca multe zile pana sa ne mai jucam asa si intre timp o sa cumpar o musama de pus pe jos.

A treia activitate a avut un rezultat delicios si o bucatarie mai curata pentru ca am facut, din nou o premiera, crumble. Ideea acestui crumble este simpla: pui fructe intr-un vas, deasupra pui niste faina frecata in prealabil cu unt si zahar si dai la cuptor totul cam 30 minute. Eu am facut o reteta de aici (ocazie cu care am descoperit rubarbul) pe care am modificat-o pentru ca nu aveam capsuni, asa ca am pus zmeura si afine. A iesit gustoasa dar prea dulce desi am pus doar jumatate din cantitatea de zahar din reteta. Si a fost cam mult unt. Asa ca daca viitoare planuiesc un crumble mai simplu:

• 500g fructe (orice fructe, de preferat zemoase, eventual dulci-acrisoare)
• 50g faina de migdale (adica midgale crude, maruntite in rasnita de cafea)
• 150g faina
• 100g unt rece, taiat bucatele

Pasii de urmat sunt simpli: fructele maruntite se pun intr-un vas termorezistent si deasupra se pune faina amestecata in prealabil cu faina de migdale si unt (amestecarea se face cu mainile pana in punctul in care compozitia seamana cu niste miez de paine moale). Dupa 30 de minute de stat la cuptor, crumble-ul este gata si poate fi consumat la micul dejun sau ca desert. Ca idee, faina se poate inlocui fara probleme cu fulgi de ovaz si untul cu suc de mere si se poate obtine o budinca foarte gustoasa (asta a fost o reteta pe care am facut-o acum vreo luna cu niste caise si rezultatul a fost foarte apreciat in casa).

Asta am facut noi cu faina saptamana trecuta. Voi in ce activitati interesante includeti faina? Asteptam idei pentru noi aventuri!

Spune si altora despre acest articol