Sarcina – diferente de abordare

Prima sarcina a fost monitorizata si finalizata in Romania. A doua sarcina este monitorizata in UK. Inevitabil am remarcat diferente la capitolul monitorizare sarcina, diferente interesante din punctul meu de vedere, care mie mi-au comunicat (sau confirmat?) anumite aspecte legate de sistemul medical romanesc in general.

Trombofilia

In timpul primei sarcini, in saptamana 12, placenta avea gradul 1 si prezenta lacuri. Medicul obstetrician mi-a recomandat inceperea de tratament cu Aspenter, 3 pe saptamana, si efectuarea de analize genetice. In urma rezultatului care descoperise o mutatie genetica, am fost trecuta pe Clexane din saptamana 17, una pe zi, doza mica initial, dublata ulterior. Decizii luate de medicul obstetrician, fara a fi trimisa la hematolog in prealabil. Am fost insa trimisa la Fundeni la un medic de laborator (NU hematolog) care s-a concentrat pe anemia mea, nu pe aspectul hematologic.

In UK, afland medicii ca am facut Clexane, in secunda doi m-au trimis la hematologie. Fara analize in plus, doar cu analizele romanesti pe baza carora mi s-a dat Clexane la prima sarcina, plus un chestionar privind istoricul meu medical si al familiei: mi s-a spus clar si direct si mi s-a scris negru pe alb pe o foaie ca “nu necesita administrare de medicamente, riscul de trombofilie este sub scazut” (“below low risk”).

Gradul placentei

In Romania mi s-a monitorizat placenta la fiecare ecografie (si au fost destule), facuta la particular, ca acolo eram trimisa de medicul obstetrician.

In UK, la 32 de saptamani, placenta avea grad 3 si prezenta lacuri. Medicii extrem de relaxati, imi spun “Nu este nicio problema, dar am scris observatia asta pe foaie ca sa se stie”. La 36 de saptamani, la ecografie, intreb de placenta: “Nu conteaza cum e, cat timp copilul se dezolta normal, nu ne intereseaza. Iar copilul este perfect in grafic.”

Colul

In Romania mi se masura mereu colul, nu stiu de ce. La un moment dat, prin saptamana 32, colul avea vreo 2.5cm, mi s-a recomandat repaus la pat (deja eram la pat oricum, din saptamana 12).

In UK, colul mi-a fost masurat doar la ecografia din saptamana 32, avea 2.5cm, nu mi s-a recomandat nimic, doar s-a scris pe foaie ca nu am risc de nastere prematura. La cea din saptamana 36, intreb de col, ca asa stiam eu din Romania. Mi se raspunde senin “Nu ne intereseaza. Il masuram doar la 32 ca sa stim daca trebuie sa administram vreun tratament sa amanam o posibila nastere prematura, in cazul in care colul e prea mic. Apoi nu mai conteaza, ca oricum ar fi colul nu mai intervenim.”

Cordonul ombilical

Tin minte ca in saptamana 36, in Romania, mi s-a spus ca bebe nu are cordonul ombilical dupa gat. M-am bucurat atunci, nestiind ca nu are nicio relevanta.

In UK, la 36 de saptamani, nu a interesat pe nimeni unde e cordonul. S-au uitat doar la flux si la volumul de lichid amniotic, sa se asigure ca totul este in parametri normali (si este).

Nasterea naturala dupa cezariana

In Romania stiu ca este un vis frumos, si ca sa ti se dea sansa (sa ti se dea? hm…) sa incerci NVDC trebuie sa cauti mult si bine un medic dispus sa iti fie alaturi, si ii numeri pe degete pe astfel de medici.

In UK se pleaca de la premiza ca orice femeie poate sa nasca natural, indiferent ca a avut sau nu cezariene la activ. Ceea ce, recunosc, ma ajuta, pentru ca ma scuteste de cautari inutile pe care ar fi trebuit sa le fac in Romania.

 

De unde aceste diferente? Oare din accesul la informatie? Sau poate din lipsa/prezenta intereselor materiale? Hm…

Stiu cum e in Romania, vad acum cum sunt lucrurile in UK. Daca aveti informatii despre cum stau lucrurile si in alte tari, m-as bucura sa le impartasiti prin comentariu la acest post sau pe email.

One Response to Sarcina – diferente de abordare

  1. Dana says:

    Ar fi interesant sa il intrebi pe obstetricianul din Romania, care este motivul pentru diferenta in abordare. Un lucru este cert: o abordare a unui obstetrician nu trebuie sa puna o eticheta pe intreg sistemul medical romanesc. Sunt obstetrician format in Romania si cu 5 ani de experienta in Anglia si am vazut ‘abordari’ diferite in ambele tari. Ceea ce este important este sa intelegi deciziile unui medic, iar acesta din urna este dator sa iti ofere o explicatie pe intelesul tau.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *