Soarele de la ora 17

Spune si altora despre acest articol

Saptamana asta s-au implinit 3 ani de cand am devenit oficial familie, de cand ne-am spus oficial “Da” unul altuia si cineva a notat raspunsul nostru pe o foaie. Asa ca ne-am uitat in jur si ne-am zis amandoi: vezi ce ni s-a intamplat daca am zis “Da” acu’ 3 ani? Acuma avem un pusti care ne tine in priza, o bebelina in burtica, tone de iubire, multe vise si planuri, temeri si sperante, si sarbatorim la Londra mancand Fish’n’Chips. Hai ca nu e chiar asa rau sa fii casatorit, nu?

Nunta a fost sambata, cu tot ce inseamna, inclusiv cununia civila ca sa nu fim nevoiti sa tinem minte doua date, ca n-avem niciunul memorie stralucita. Saptamana de dinainte plouase cam zilnic. Vineri ne intorceam de la ultima repetitie a valsului (l-am invatat in 6 zile, una dupa alta, ca asa am stiut noi sa ne programam lectiile de dans). Era ora 18:30, si la apus s-a vazut soarele, printre nori, dupa ploaie. Si ii zic soarelui “Dragule, maine la 17 ai intalnire cu noi, sa fii prezent!”. Asta pentru ca la ora 17, sambata, era programata cununia religioasa pe malul unui lac, pe ponton, in aer liber. Ma suna si organizatoarea de la local sa vada cum suntem, ii povestim si ei de discutia avuta cu soarele, ea rade, sceptica.

A doua zi, sambata, ploaie si cer gri. Si ploaie. Pe unde mergeam, auzeam “Lasa ca o sa fie bine, inseamna belsug in casnicie!”, pe un ton de consolare, in contextul in care nu imi pasa ca ploua, putea sa si ninga, sa fie grindina, stiam ca nimic nu ne putea strica ziua, era ziua noastra si asta era tot ce conta, nu vremea.

Dupa multe peripetii simpatice pe parcursul zilei (musai sa le scriu aici la un moment dat, ca sa nu le uit), la ora 17:00 eram inca in masina nasilor, in Bucuresti (unde evident ploua), in drum spre locatie. Nu stiam cum e vremea acolo, locatia era in afara orasului, dupa Pantelimon. Ma suna organizatoarea: “Nu esti normala! Doar ce a stat ploaia si da sa iasa soarele, si e ora 5! Nu pot sa cred! Vrei sa scoatem pe ponton toate cele?”. Asta in contextul in care totul fusese aranjat in interior pentru ca deh, plouase toata ziua, pana in acel moment.

Si uite-asa pana am ajuns eu la locatie totul s-a mutat pe ponton, pe mal de lac, asa cum visasem. Si da, ploaia a stat, iar soarele a iesit in timpul cununiei religioase. Si da, rochia mea a tras apa din covorul rosu de pe ponton, dar asta este o alta poveste!

La multi ani noua si soarelui, care si la 3 ani de la acea zi, tot la ora 17 a iesit printre nori, dupa o zi cu multe reprize de ploaie.

Spune si altora despre acest articol

1 thought on “Soarele de la ora 17

Leave a Reply

Your email address will not be published.