Acest articol poate contine linkuri de afiliere. Detalii aici.
- am fost sa vedem cai; asta pentru ca weekend-ul trecut, dupa cum va povesteam aici, am nimerit intr-o zona stil rural in care fi’miu a vazut cai care pasteau pe camp si a fost asa bucuros de caluti, ca m-am gandit unde putem sa mai vedem noi cai in oras; si un loc foarte bun de admirat niste cai inalti, puternici, sanatosi, este House of Guards; caii pot fi vazuti pe parcursul intregii zile chiar la intrarea in locatie, insa la 11-11:30 are loc schimbarea garzilor cavaleriei si atunci pot fi vazuti mai multi cai si calareti (adica “muchi cai black si doi abi”, cum explica fi’miu); ca idee: calaretii cu haina rosie sunt garzile de zi si cei cu haina neagra sunt garzile de noapte
- a inceput perioada intrebarilor si nu sunt convinsa ca sunt pregatita intelectual pentru ea, ca sa zic asa; pana acum intrebarile erau “asta unde vine?” si “asta cum vine?” referitoare la diferite obiecte de prin casa, in special sine de tren, tuburi de la traseul pentru bile si alte jucarii; acum insa a inceput “Asta cum se cheama?” si iti arata un fel de spaclu de curatat aragazul ceramic, partea de la masa pliabila care se pliaza, sistemul metalic care fixeaza partea pliabila a mesei, si alte chestii care habar nu am cum se cheama, nici in romana, nici in negleza; e clar, am nevoie de un dictionar cu imagini si cu posibilitate de cautare in el, evident!
- ne-am plimbat cu autobuzul supraetajat si am numarat statui, preferata fiind o statuie cu o leoaica, care alearga dupa o antilopa; si in aceasta incursiune ni s-a alaturat si un catel care cara dupa el apa si fructe pentru noi; iar fi’miu, incantat, a remarcat: “Se plimba catelul cu autobuzul!”
- am vazut intr-un parc doua lebede negre cu un pic mic de lebada, si doua gaste cu 6 boboci de gasca; fi’miu era asa bucuros de descoperire ca nu se mai dadea dus de-acolo, cand incercam sa plecam il auzeam spunand “Mai vedem!”
- s-au implinit 3 ani de la momentul in care eu mireasa coboram de pe deal spre pontonul de pe malul lacului unde ma astepta mirele si eram amandoi emotionati de abia respiram; ziua aniversarii de anul acesta s-a prezentat exact ca in poza de mai jos
- am terminat cartea “Happy Child, Happy Home” de Lou Harvey-Zahra, o carte scrisa fain si cu multe idei despre interactiunea dintre parinti si copii; o sa incerc sa povestesc pe blog mai multe despre carte intr-un post viitor, pentru ca din punctul meu de vedere aceasta este o carte care inspira si relaxeaza in acelasi timp, si care, printre altele, pune accent atat pe respectul fata de copil cat si pe respectul fata de timpul acestuia si de tihna de care are nevoie (in ideea ca e bine uneori sa te mai opresti, ca parinte, din alergatura vietii sau alergatura dupa zeci de activitati pentru copil si sa mai si respiri si sa lasi si copilul sa respire); dupa ce am terminat cartea, care era imprumutata de la biblioteca, mi-am dat seama ca nu mai am un plan de lectura si ca ar fi timpul sa-mi fac unul, asta dupa ce voi revizui ultimul plan pe care l-am vazut; dar despre lecturi intr-un post viitor
Saptamana voastra cum a decurs? Care e cel mai fain moment la care va veti gandi cu drag si peste un an?
