Acest articol poate contine linkuri de afiliere. Detalii aici.
Luna asta mi-am propus sa citesc ce mai vreau sa citesc de fapt anul asta, ca ma pregatesc psihic pentru o perioada bogata pe alte planuri, nu pe cele literare.
Asadar, inainte de nasterea lu’ fi’mea, incerc sa mai citesc cartile din lista de mai jos (nu neaparat in ordinea din lista), cu mentiunea ca am ramas restanta, din planurile lunilor trecute, cu doua carti “Cum sa vorbim copiilor daca vrem sa ne asculte si cum sa-i ascultam pentru ca ei sa ne vorbeasca” de Adele Faber si “De ce dragostea conteaza: cum afectiunea contureaza creierul bebelusului” de Sue Gerhardt.
The aware baby – Aletha Solter
Cartea “Lacrimi si crize de furie” a Alethei Solter a fost pentru mine o revelatie, o carte pe care as face-o cadou fiecarui parinte. Am invatat si am inteles multe din ea si stiu ca sunt un parinte mai bun pentru fi’miu datorita acestei carti. Asa ca sa cumpar o alta carte de-a Alethei Solter a fost de la sine inteles. Am inceput deja sa o citesc, si accentul este pus, ca si in “Lacrimi si crize de furie”, pe modalitatea de exprimare a frustrarilor, fricilor, neplacerilor copilului prin plans. Care plans trebuie permis, incurajat, ascultat. Sunt prezentate multe situatii posibile si sunt oferite raspunsuri la multe intrebari posibile pe care si le pot pune parintii. Sper sa revin cu o recenzie mai pe larg dupa ce finalizez cartea.
Drama copilului dotat – Alice Miller
Aceasta carte a fost si in planurile de lectura pe luna februarie, nu am apucat sa o citesc, asa ca mai fac o incercare luna asta, vedem ce reusesc. Ca sa nu ma repet, va invit sa cititi aici cateva cuvinte despre carte.
Einstein Never Used Flashcards: How Our Children Really Learn – And Why They Need to Play More and Memorize Less – K. Hirsh-Pasek si R. M. Golinkoff
M-a intrigat titlul in contextul in care in magazine si charity-uri in UK am vazut deseori “flash cards”, acele carduri (un fel de carti de joc) pe diferite teme, menite sa ii ajute pe cei mici sa invete mai repede alfabetul (caz in care cardurile au poza cu cate o litera si un animal al carui nume incepe cu litera respectiva), numerele, adunarea si scaderea si chiar sa recunoasca compozitori renumiti (carduri cu poza compozitorului si numele lui). Din ce mi-am dat seama rasfoind cartea, autorii incearca sa scape parintele de presiunea ideei ca “parintele este arhitectul creierului copilului” si pun accent pe ideea ca “joaca = invatare”: copilul invata tot ce are nevoie si ce este pregatit sa invete prin joc, intr-un mediu natural, normal, nu fortat sau structurat si nu cu eforturi speciale din partea parintilor. Invatarea reala, nu memorarea, ci asimilarea de concepte, are loc prin joc, prin experimente, prin observatii, in viata normala, de zi cu zi, care asigura si contextul necesar ca un copil sa invete lucruri noi: spre exemplu, cand imparti cu copilul o felie de paine, el invata/experimenteaza impartirea, cand aseaza masa si pune un servetel pentru fiecare participant la masa, el invata/experimenteaza corespondenta unu-la-unu, cand se joaca “Nu te supara frate”, copilul invata adunarea/scaderea si asa mai departe. Exemplele anterioare sunt legate de matematica, insa in carte sunt capitole dedicate multor aspecte din viata “academica” a copilului, matematica, limbaj si limbi straine si asa mai departe. Si totul este prezentat cu multe studii stiintifice, nu doar vorbe. Ce sa mai, m-a intrigat cartea, abia astept sa o citesc!
Wherever You Go, There You Are: Mindfulness meditation for everyday life
Cartea am imprumutat-o de la biblioteca pentru ca apucasem sa o rezerv impreuna cu cartea “Micarolul mindfulness” (despre care am povestit aici) dar abia acum a devenit disponibila, asa ca am intrat de curand in posesia ei. Este scrisa de Jon Kabat-Zinn si pare sa fie o carte mai practica, despre viata de zi cu zi. Sunt curioasa cum se va dovedi a fi, sa vedem daca apuc sa o citesc luna asta.
Mult parening in lista, asa-i? Am devorat mult timp multa beletrisica, si inca mai citesc, dar in perioada asta ma fascineaza psihologia umana, in special a copilului, si relatiile dintre oameni, inclusiv cea dintre frati. Pe langa faptul ca aceste carti ma ajuta sa imi inteleg mai bine copilul (in curand “copiii”), mi se pare foarte interesant faptul ca citind despre psihologia copilului si nevoile lui, incepi sa ii intelegi din ce in ce mai bine si pe adulti, inclusiv pe tine. Si asta ajuta in toate aspectele vietii, si e foarte fain.
Dar da, mi e dor si de beletrisica, tin minte ca sarcina trecuta citeam de zor si aveam in bagajul de materniatate o Agatha Christie pe care am uitat-o in spital in sala de travaliu.
Am carti-beletristica in coada de asteptare din biblioteca, astept sa-mi vina iar pofta de ele si astept cu interes si recomandari de la voi: care e cea mai recent citita carte sau ce carte ati recomanda-o oricui oricand, ca un “must read”? Ca sa adaug si carti pentru mine la wishlist-ul rezultat in urma postului cu carti pentru copii de 2 ani.
De cand a inceput juniorul gradinita si il duc si-l aduc in fiecare zi, timpul meu de lectura din autobuz a disparut, dar asta nu ma impiedica sa pierd noptile citind :))
Ce mi-a placut foarte mult a fost Haruki Murakami – am citit aproape tot ce s-a tradus in romana, preferate au fost 1Q84 si La sud de granita, la vest de soare.
Acum vreau sa termin seria Jack Reacher de Lee Child, mai am vreo 6 din 20.
Din ce am citit anul acesta si mi-a placut foarte mult, recomand:
Parfumul – Patrick Süskind
Arta conversatiei – Ileana Vulpescu
Luptand cu imposibilul – Mike Horn
Copila de zapada – Eowyn Ivey
Anotimpuri – Radu Tudoran. Anul trecut am mai citit si Fiul risipitor si Toate panzele sus.
Revelatia anului trecut a fost seria Dune – Frank Herbert. Nu ma asteptam sa-mi placa asa de mult, nu se incadra in genul cartilor pe care le citesc de obicei, dar a reprezentat o surpriza foarte placuta.
Ma opresc aici, dar daca mai vrei sugestii, ma gasesti pe Goodreads cu listele complete ale lecturilor de anul trecut si anul acesta 🙂
Eeeeeh, Murakami!!! “Padurea norvegiana” a fost prima carte de-a lui pe care am citit-o, si am tot cumparat de-atunci si citit, dar mi s-a rupt filmul la “Oaia fantastica” si am luat o pauza de la el. Dar pentru ca esti a doua persoana care imi recomanda 1Q84, e musai sa o citesc, clar! “Parfumul” trebuie sa o reincerc, am avut o tentativa acum muuuulti ani, mi s-a parut prea viu scrisa si nu rezistam la descrieri… “Toate panzele sus”, ce frumos! Ah, ce de idei bune!! Goodreads scrie pe mine, ca mi-ai facut o poftaaaa!….