Picaturi de Montessori

Spune si altora despre acest articol

Va povesteam ca am incheiat 2014 cu o dilema legata de stilul de educatie Montessori, despre care inca studiez si la final sper sa pot face o sinteza care sa ajute si alte mamici.

Pana una alta, pe scurt, exista lucruri bune in acest stil Montessori pe care poti sa le incluzi in viata copilului tau. Spre exemplu o idee faina mi s-a parut aceea de a face accesibile copilului parte din lucruri folosite zilnic, cum ar fi prosopul de sters pe maini la baie (noi l-am agatat acum de o mica agatatoare lipita de cada) sau geaca (acum sta pe o agatatoare lipita pe usa la nivelul lu’ fi’miu). Alte idei faine sunt cele de activitati, dar aici e greu de spus (din punctul meu de vedere) care activitate este Montessori si care nu, cert e ca in cartile, grupurile si pe site-urile dedicate acestui stil de educatie se pot gasi idei faine de jocuri.

Spre exemplu, recent am facut doua activitati inspirate de cartea “Omida mancacioasa”. Ideea am vazut-o pe retete sociale, dar si pe acest site. Asa ca dupa cateva zile pline, la un final de saptamana am zis sa avem o activitate mai casnica si tihnita, si i-am pregatit lu’ fi’miu joculetele: am cautat poze, am aranjat, am desenat pe calculator si am printat un frumos fisier pdf de 3 pagini (l-am pus aici disponibil pentru download, poate foloseste si altei mamici). Am decupat desenele si le-am pus pe masa lu’ fi’miu si ne-am jucat impreuna.

O alta idee Montessori este cea referitoare la carti: conform acestei filozofii, copiii pana la 6 ani nu pot face diferenta intre fictiune si realitate, asa ca se recomanda citirea exclusiva a cartilor care prezinta copilului lumea reala, asa cum e ea, cu animale, peisaje, oameni, tari, vehicule. Reale, nu desenate.

Chiar daca personal nu sunt de acord cu aceasta afirmatie referitoare la imaginatia copiilor si capacitatea de a discerne realitatea de povestile din unele carti, dupa ce am citit despre aceasta teorie am inceput sa fiu mai atenta la ce carti are fi’miu in biblioteca si ce carti vad prin magazine sau la biblioteca. Si am inceput sa cumparam/imprumutam carti mai variate, caci pana acum predominau cartile cu povesti cu personaje desenate. Acum are si cu animale cu poze reale de prin toata lumea, si cu vehicule, are si o carte-atlas foarte faina, cu 12 carticele mici in care se vorbeste despre cate un continent sau despre cate o modalitate de a calatori (cu vaporul, cu masina, cu trenul, etc). Am incercat sa diversific oferta.

Zilele trecute fi’miu era cu tati in autobuz, veneau spre casa unde ii astepta mami, adica eu. Si atunci cand au venit acasa, sotul imi spune:

– Imi spunea ceva pe drum, da’ zau daca am inteles ceva! Nici macar n-am putut sa retin ce zicea!

Ma gandeam oare ce putea sa-i spuna sa nu inteleaga, ca doar stie cam tot ce stie sa spuna copilul si intelege mereu. Si incepe fi’miu sa zica:

– Capi cu mama!

Tati are o revelatie:

– Da, asa ceva tot zicea, ceva “Capi cu na-na” sau “cu mama”, nu stiu, ca eram in autobuz si nu se auzea foarte clar. Si l-am intrebat cine e, sau unde e, dar degeaba…

Acum eram eu confuza. Ce “capi”, cine e “capi”? Ca la “cap” spune “cap”, la “copil” spune “copil”, la “cald” spune “cai” si altceva similar cu “capi” nu imi venea in cap. Ne vede fi’miu confuzi pe amandoi, isi face mila de noi si se duce, ia una din cartile cu animale reale de la biblioteca, da paginile pana ajunge la… Capibara! Evident! Acest animal despre care habar nu aveam ca exista pana nu l-am vazut in una din cartile recent imprumutate, numita “Animal Opposites”, care prezinta notiuni opuse (mare/mic, in apa/pe uscat, de zi/de noapte, inalt/scund, lat/ingust) cu ajutorul pozelor reale ale animalelor (al caror nume este scris langa fiecare animal). Si uite-asa fi’miu stie care e capibara si sunt convinsa ca avea slabe sanse sa gaseasca acest animal in vreo carte desenata cu animale (ca in majoritatea am vazut animale de ferma sau de jungla, cam aceleasi prin toate). Nu stiu daca ar fi pierdut mare lucru, dar ma gandesc ca e bine sa stie ca exista diverse lucruri pe lume, foarte diverse. Mai ramane sa se documenteze mami despre ce e aia capibara (ce simplu e cu cartile cu desene!) ca sa ii poata spune macar ce animal e asta sau ce mananca sau unde traieste. Si sper sa nu ma intrebe cum face!

Spune si altora despre acest articol

Leave a Reply

Your email address will not be published.