Acest articol poate contine linkuri de afiliere. Detalii aici.
Cand am mers la conferinta lui Alfie Kohn anul trecut, am vazut in diferite discutii despre acea conferinta pe internet (retete de socializare, forumuri si bloguri) si in cadrul lor am vazut in mai multe locuri ideea (exprimata in diferite feluri) care suna ceva de genul: “Eu nu am nevoie de astfel de conferinte. Nu vine la mine un american sa-mi spuna cum sa-mi cresc copilul, clar?”. Americanul fiind Alfie Kohn in acest caz, cel care a scris si carti de parenting printre care “Parenting neconditionat”.
De curand s-au lansat doua noi carti de parenting ale lui Daniel Siegel, care vine zilele acestea in Bucuresti (pe 27 septembrie mai precis), si la lansarea acestor carti s-a pus intrebarea “De ce sa citim carti de parenting?”. Chiar asa, la ce ne-or trebui? De ce sa vina altii sa ne spuna cum sa ne crestem copiii?
Hm, pai… In primul rand, conteaza foarte mult cine sunt acesti “altii” care ne spun cum sa ne crestem copiii si daca sunt persoane interesante si competente in domeniu (au ceva studii, sunt psihologi sau au efectuat cercetari in domeniu timp de zeci de ani), putem trece la al doilea punct: ei nu ne spun cum sa ne crestem copiii. Nu intra nimeni cu bocancii la noi in casa si incepe sa dea ordine, ei prezinta pur si simplu niste informatii, niste rezultate ale unor cercetari, niste idei, niste sfaturi, niste recomandari. Atat si nimic mai mult. Daca insa cineva resimte aceste idei din carti ca fiind atacuri la propria persoana sau critici aduse modului sau de parenting, ei bine, s-ar putea ca problema sa fie la cititor, pentru ca sunt sanse ca autorul respectivelor idei sa fi atins niste puncte sensibile si poate nu ar strica o analizare proprie despre care sunt acele puncte si de ce sunt sensibile si eventual o incercare de rezolvare a posibilelor probleme. E mai utila abordarea asta decat sa se intre in defensiva cu replici de genul “Cine este el/ea sa-mi spuna cum sa-mi cresc copilul?”.
Daca am stabilit ca autorii sunt persoane competente care exprima idei care nu ne fac sa intram in defensiva, am putea ajunge la intrebarea “bine, bine, dar de ce mi-ar pasa mie de aceste idei ale lor?”. Da, asa e, parintii nostri ne-au crescut fara atatea carti de parenting si conferinte si “uite ce bine am ajuns”, nu? Pe langa faptul ca acest bine este relativ, oare asta inseamna ca nu e loc de mai bine?
Pentru a evolua, pentru a descoperi si intelegea lumea in care traiesti, pentru a te descoperi, este nevoie de deschidere spre informatie. Ideile dintr-o carte sunt si ele “informatie”. Dintr-o carte de parenting (sau parentaj) poti afla lucruri pe care nu le-ai citit in niciun manual de la scoala si pe care nici “sfatosii” din jurul tau nu le cunosc: de exemplu poti realiza ca reactiile pe care copilul tau le starneste in tine sunt de fapt cauzate nu de copil ci de evenimente din trecutul tau pe care nu le-ai rezolvat (“The Conscious Parent” – Dr. Shefali Tsabary), sau poti afla ca sistemul limbic din creierul copilului detecteaza cand parintele este disponibil emotional si atunci copilul se poate descarca de emotiile negative acumulate (Dr. Daniel J. Siegel), sau poti intelege ca o criza de tavaleala pe jos in magazin nu este capatul pamantului ci o reactie perfect normala si sanatoasa a unui copil care are de “dat afara” stres sau frustari (“Lacrimi si crize de furie” – Aletha Solter), sau poti realiza ca pedepsele si recompensele sunt fetele aceleiasi “monezi” iar efectele lor pe termen lung nu sunt nici pe departe cele pe care le sperai (“Parenting neconditionat” – Alfie Kohn).
Cartile de parenting bune pot fi considerate, ca orice alta carte buna, o discutie cu un om inteligent care lucreaza intr-un domeniu interesant si studiaza si descopera lucruri pe care tu nu ai avea cand si cum sa le descoperi daca nu ai vorbi cu el (pentru ca ai alt job decat el, de exemplu). Si e fain sa afli informatii utile care sa te ajute sa devii un parinte si un om mai bun atunci cand inca poti schimba ceva, ca daca iti dai seama ca ai fi putut fi un parinte mai bun cand copiii sunt mari si plecati care incotro, s-ar putea sa nu mai poti schimba mare lucru in relatia cu ei si s-ar putea sa regreti ca nu ai citit o carte de parenting buna la timpul ei.
citeste pe hotnews articolul “MOMENTUL MEU…” Pa!
Cam asa si la mine, “momentul de scris” :))