Bani de-un carucior n-ati avut?

Acest articol poate contine linkuri de afiliere. Detalii aici.

Spune si altora despre acest articol

In saptamana internationala a purtarii bebelusilor (babywearing), mi-am amintit de o intamplare petrecuta in vara, in Baile Olanesti.

Fugisem in weekend de canicula din Bucuresti si poposisem la o pensiune in Baile Olanesti: cele 30 de grade parca se simteau altfel acolo, cand vedeai atata verdeata in jur si stiai ca seara va fi chiar racoare, ca doar e mai munte acolo decat in capitala. Si cum era pentru prima oara cand ne aflam in respectivul orasel, ne-am aventurat in plimbare prin centru, pe dupa-masa, cand aparent pe toate bancutele din parculetul central se relaxau (prea) multe bunicute.

De cand am devenit parinti, suntem acostati in mod frecvent, in diferite locuri si momente, de persoane binevoitoare si intelepte, dornice sa ne impartaseasca din experientele lor sau sa ne dea sfaturi referitor la bebelusul nostru. Majoritatea sunt persoane mai in varsta care se prezinta singure cu apelativul “bunica/mamaia” (in exprimari de genul “manca-i-ar mamaia ochisorii lui”) si majoritatea sfaturilor sunt legate de cum e imbracat bebelusul (la 28 de grade la umbra ni se spunea ca e racoare si ca sa punem sosete sau pantaloni lungi copilului).

O astfel de “mamaia” ne-a abordat si in Baile Olanesti, in timpul plimbarii prin centrul, cu bebelusul in maneca scurta si cu piciorusele goale (ca erau 30 de grade si era soare), in port-bebe la pieptul mamei.

– Mamaie, da’ voi sunteti incaltati, pe el de ce-l tineti descult?

Stiu ca batranii devin frigurosi (posibil si eu o sa fiu o friguroasa la batranete), asa ca m-am gandit ca asta e explicatia pentru care doamna respectiva nu simtea cele 30 de grade la adevarata lor valoare, si am raspuns politicos si cu un ton de gluma “Si eu as merge desculta la cat de cald e!” Cumva insa discutia nu s-a terminat aici, spre surprinderea mea.

– Da’ bani de-un carucior n-ati avut? Ce-l tineti atarnat asa?

Recunosc, pentru intrebarile astea nu eram pregatita: avand prietene care practica babywearing, uit ca purtarea bebelusului e mai putin raspandita decat ar fi necesar. Sa-i fi spus femeii ca sunt o mama zgarcita care prefera sa-si chinuie copilul atarnandu-l decat sa dea bani pe un carucior? Sau sa-i fi povestit despre cum de mica am o obsesie stranie si visez ca sunt cangur? Sau… mai bine lasa. (apropos: pentru dansa, saptamana 7-13 octombrie s-ar numi banuiesc “saptamana copilului atarnat”).

Sigura replica pe moment a fost, pe un ton calm, “Sta foarte bine asa.”

– Eh, vezi sa nu! Am crescut copii si nepoti, stiu eu mai bine!

Si uite cum brusc m-am gandit cu parere de rau la bietii copii si nepoti ai acestei mamaite care nu cred ca au fost purtati pentru ca mamaita a avut cel mai probabil bani de carucior.

Sunt convinsa ca multe dintre persoanele care citesc acest post au intamplari similare pe care m-as bucura sa le povesteasca sau au replici haioase pentru mamaite pe care m-as bucura sa le aud, asa ca folositi cu incredere campul de “Comment” de mai jos.

PS. Daca as spune ca practicam co-sleeping sau ca alaptez, as fi oare intrebata daca nu avem bani de patut si lapte praf?

Spune si altora despre acest articol

2 thoughts on “Bani de-un carucior n-ati avut?

  1. Cunoastem reactiile astea 🙂
    Eu am nascut intr-o vara caniculara, iar in luna septembrie (erau tot vre-o 30 de grade in Bucuresti) bebele nostru avea 2 luni si o plimbam prin parc in scutec si maieu, ata :). Sa vezi atunci priviri scandalizate… Evident, nu a patit nimic, i-a curs nasul prima data la 2 ani si ceva.

Leave a Reply to Diana Cibu Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *