Acest articol poate contine linkuri de afiliere. Detalii aici.
Sa tin minte dictionarul lu’ fi’miu:
- “gamana” = galbena
- “ominda” = omida
- “pine netepeita” = paine neprajita
- “tefefonu” = telefonul
- “boasca tutata” = broasca testoasa
- “tasi” = taxi (are o carte cu un taxi galben pe coperta)
- “mototica” = motocicleta
- “alimanu” = animalul
- “cacus” = cactus
- “maia” = mare
- “muchi” = multe
- “mototica” si “bititica” = motocicleta si bicicleta
- “acuo” = acolo
- “efiaf” = elefant
- “cocopac” = copac
- “pacaia” = parcare
- “butataie” = bucatarie
- “totonieta” = trotineta
- “pampa” = plapuma
- “bututie” = bucatarie
- “sufaie” = sufragerie
Am incercat sa notez cuvintele pe care incepe fi’miu sa le pronunte, si o perioada am reusit, ca erau cateva si se intampla rar sa spuna un cuvant nou. Apoi, la 2 ani si aproape 2 luni, in 2 saptamani a ajuns sa spuna cam orice, chiar daca uneori mai stalcit sau dupa mai multe incercari, si nu am mai reusit sa notez nimic, ca eram atat de multe peste zi ca le uitam pana seara cand as fi avut timp sa le scriu. Mi-am propus atunci sa le notez pe cele pe care inca le stalceste (desi o parte din cele de mai sus deja nu mai sunt valabile, “gamana” a durat vreo 2 zile pana s-a transformat in “galbena”).
Vreau sa tin minte cum ma coafeaza aducandu-mi tot parul peste fata si razand ca nu mai vad nimic, cum imi aduce papadii galbene si pietre de pe oriunde merge la plimbare dupa-masa cu tati, cum imi baga nasul in nasul meu si ma strange de cap ca sa ma tina aproape, nas in nas.
Cand o fi mare, nu m-o suna cu saptamanile, eu vreau sa-mi aduc aminte de zilele astea, momentele astea sa-mi aline dorul.
