Acest articol poate contine linkuri de afiliere. Detalii aici.
Ii povesteam ieri lu’ fi’miu, in timp ce puneam impreuna cu el rufe la uscat, inclusiv hainute de-ale lui si de-ale lu’ sor’sa, ca in curand bebe nu o sa mai incapa in uter la mami si o sa iasa afara si o sa fie mica dar o sa creasca mare pentru ca o sa avem grija de ea. Lucruri pe care le cam stie, cel putin la nivel rational/teoretic. Dar a fost pentru prima oara cand a intrebat:
– Si ce o sa facem cu ea, cand creste mai mare?
– O sa ne putem juca cu ea, si o sa putem alerga in parc si o sa te poti da pe tobogan cu ea.
– Si ce o sa mai facem?
– Si o sa mergem la mare si o sa va jucati cu scoicile si o sa faceti castele de nisip.
– Si ce o sa mai facem?
– Si o sa mergem cu tramvaiul toti 4, sau cu trenul, poate si cu avionul.
[…dupa vreo ora de aceeasi intrebare si povestit…]
– Si ce o sa mai facem?
A tinut-o asa pana am inceput noi sa ne repetam rau de tot, ca nu mai stiam ce sa povestim. Am incercat sa-l intrebam ce-ar vrea el sa mai facem impreuna cu sor’sa, cand o sa fie mare, si nu ne-a raspuns, insista cu intrebarea lui, asa ca nu am insistat noi, ci i-am raspuns in continuare, incercand sa ii prezentam cat mai realist cum va fi viata lui dupa ce se naste sor’sa (si da, i-am spus si ca o sa se certe pe jucarii si ca apoi o sa se impace). E din ce in ce mai aproape momentul in care vom fi 4 si fi’miu pare din ce in ce mai curios si mai pregatit rational. Ramane de vazut cum vor sta lucrurile de fapt, va tin la curent!
