Acest articol poate contine linkuri de afiliere. Detalii aici.
“Ma plictiseam ieri si m-am gandit sa…”
Pfuai, nu-mi amintesc cand am spus sau am putut spune fraze ca cea de mai sus, dar mi-a placut acum exercitiul asta de imaginatie, de “cum ar fi daca asa ar incepe un post pe acest blog?”. Si acum sa mergem mai departe, zic!
Intr-adevar, acum doua zile era prea urat afara ca sa se mai intample plimbarea de dupa-masa, asa ca am ramas in casa. Si pentru ca ma pregateam sa arunc niste ambalaje de carton, m-am gandit ce-ar fi daca le-as da gauri si as lipi niste celofan colorat?
Zis si facut: am taiat (stramb) cu un cutter doua “ferestre” intr-un carton si am lipit un celofan rosu si un celofan mov si i-am dat cartonul lu’ fi’miu.
Si asa a inceput distractia: se uita la lumina prin cele doua “ferestre”, alternativ, se uita la mana lui, se uita la noi, se uita la masini (ia sa vad, masina alba cum se vede prin rosu? dar prin mov? dar masina verde? si cea albastra?), si apoi o lua de la capat.
La un moment dat, cand aceasta activitate se terminase de ceva timp, a venit ora mesei, si cand s-a pus la masa, a cerut si cartonul cu “ferestre”, sa vada mancarea prin ele! Ce sa mai, succes total aceasta combinatie de carton+celofan!
