Acest articol poate contine linkuri de afiliere. Detalii aici.
Multi dintre noi au crescut cu povesti precum “Alba ca Zapada si cei 7 pitici”, “Scufita Rosie”, “Cenusareasa”, “Punguta cu doi bani” si lista e lunga. Cand eram copil, ma bucuram de povesti, le ascultam povestite de parinti sau pe discuri de vinyl si nu stateam sa le analizez.
De curand am recitit o parte dintre aceste basme si evident ca le-am privit cu alti ochi.
Alba ca Zapada de exemplu mi s-a parut cam… bleaga, ca sa ma exprim frumos: pai dupa ce mama vitrega incearca sa te omoare cand ii deschizi usa, piticii te salveaza si te sfatuiesc sa nu mai deschizi usa la nimeni, tu deschizi usa a doua oara, cand iar aproape iti vine de hac mama vitrega, iar te salveaza piticii si iar iti spun sa nu deschizi usa la nimeni, si tu IAR deschizi usa, a treia oara?!!? Cum sa privesc eu un astfel de personaj? Si desi este atat de… bleaga, Alba ca Zapada este mereu salvata si la sfarsit o pocneste si norocul, ca vine printul, o salveaza si o ia de nevasta. No bravo!
Si mama vitrega ca apare destul de des in basme e musai sa fie rea si plina de ura si venin. Ma intreb, nu cumva dauneaza imaginii pe care o au copiii despre mame si eventual despre o posibila mama vitrega in unele cazuri? De ce doar mamele vitrege sunt rele si de ce tati vitregi nu exista?
Povestea Cenusaresei se regaseste in multe basme, in diferite forme, dar ideea de baza e aceeasi: o fata buna dar saraca/oropsita este salvata de printul calare pe cal alb, uneori trebuind sa treaca prin tot felul de probe ca sa il convinga pe print ca va fi o nevasta buna. Exista oare vreun basm in care un baiat bun si oropsit e salvat de o domnita frumoasa si isteata care-l supune la fel de fel de probe?
Si “Punguta cu doi bani”… a inteles cineva care e morala? Deci mosneagul isi bate cocosul ca sa faca oua (huh?!), cocosul fuge in lume si se intoarce cu o avere considerabila pe care i-o daruieste mosneagului. Si ideea e ca…?….
Dar poate ca sunt eu carcotasa. Poate interpretez eu gresit povestile, caracterul si inteligenta peronajelor, morala intamplarilor.
Mi-am luat o carte, “Vrajitoarea trebuie sa moara”, care ar trebui sa ma ajute sa inteleg de ce e bine totusi sa ii citesc copilului “Alba ca Zapada” sau “Cenusareasa” fara sa imi fie teama ca-si va face o parere complet gresita despre oameni si viata. Dupa ce o citesc, sper sa apuc sa revin cu o scurta recenzie. Pana atunci, va invit la o sueta sa-mi spuneti ce parere aveti voi despre basmele copilariei.
