Acest articol poate contine linkuri de afiliere. Detalii aici.
Se implinesc 2 ani de cand am aflat ca exista. Acum 2 ani si o saptamana au aparut 2 liniute pe un test de sarcina. Saream si alergam prin casa si ii spuneam sotului “uite, uite, doua linii!” si el senin “si ce inseamna asta?”, eu revoltata si extraziata in acelasi timp “cum ce inseamna, e bebe in burtica!!” el sceptic “hai sa nu ne entuziasmam chiar asa, stai sa ne confirme un medic”. Si am mai facut un test a doua zi: 2 liniuite!
Apoi a aparut o boaba de mazare la ecograf, atat de mica incat nici nu se vedea daca e ceva in saculet. Eram insarcinata in 4 saptamani, dar medicul nu putea confirma nimic, era de fapt “o posibila sarcina”.
Acum fix 2 ani s-a vazut la ecograf un embrion. Sarcina avea 5 saptamani. Si totul s-a schimbat.
Tin minte tremuratul picioarelor, entuziasmul, teama, fericirea, un amestec de trairi intr-o combinatie unica! L-am dorit incredibil de mult si nu ne venea sa credem ca a aparut, primul nostru copil! Acum doi ani ni s-a schimbat viata complet in cel mai minunat mod posibil si imaginabil si da, inteleg acum parintii care spun “nici nu mai tin minte cum era viata inainte de a fi parinte si nici nu mi-o mai pot imagina altfel”. Pentru ca intr-adevar, cand apare un bebelus in viata ta, si tu te nasti si cresti impreuna cu el, tu, parintele. Si inveti, si descoperi, si te descoperi in fiecare zi, si descoperi lumea cu manute cercetatoare si cu ochi curiosi de copil. Si totul devine… magic!
