Acest articol poate contine linkuri de afiliere. Detalii aici.
In plimbarea de dimineata de ieri am intrat si intr-un charity shop, cel mai aproape de noi, un magazinas in care fi’miu se simte foarte bine si stie foarte clar unde e locul cu jucarii si carticele si se duce direct acolo, sa vada ce mai e nou, studiaza jucariile si le pune frumos la loc, dupa care ne face semn ca “hai sa mergem”. Asta pentru ca da, mergem des pe acolo, ca e fain si aproape de casa.
Ieri dimineata, fi’miu studia de zor lada de jucarii, cand apare inca un baietel de vreo 3-4 ani, cu bunica lui cea ursuza, care nu ar fi zambit nimanui pentru nimic in lume. Se da fi’miu mai la o parte, are loc si baietelul nou venit, care incepe sa se uite la jucarii. Si vede o pusculita sub forma de cutie de metal, roz si cu o printesa desenata pe ea. Bucuros si mandru de ce a gasit, i-o arata bunicii, pe care o aud spunand:
– Asta e jucarie de fete, pune-o la loc!
– Dar mie imi place…
– E de fete, n-ai ce face cu ea, pune-o la loc.
Pune copilul jucaria la loc, gaseste niste cuburi colorate, gen lego dar mai mari. I le arata si pe astea bunicii:
– Da, astea sunt de baiat, sunt frumoase.
Si le ia sa se uite la ele. Intre timp, baietelul gaseste alta jucarie, nu am vazut ce anume era dar am auzit-o iar pe bunica:
– Si asta e de fete, n-ai ce face cu ea. E de fete!
Si o vad ca pune si cuburile la loc, dupa care il ia de aripa pe cel mic sa mearga de-acolo.
Stau si ma intreb, oare e bine asa? Oare e bine sa setam copiii sa imparta jucariile in “de fete” si “de baieti” si sa nu-i lasam sa se joace cu ce jucarii vor ei pe motiv ca sunt pentru celalalt sex? Ce avem de castigat din povestea asta si ce e gresit daca o fetita se joaca cu un tractor si un baietel cu o papusa? Sau mai precis, ce avea de pierdut copilul sau bunica daca-l lasa sa se joace cu pusculita cea roz?
PS. Tot la charity-ul de ieri am gasit si o lingurita-avion: aparent cineva chiar s-a gandit sa transpuna in aplicare metoda de hranire a bebelusului, cea cu “deschide gura maaare, vuuuuuum, vine avioooonul, gura mare”!
