Tag Archives: gradinita

Saptamana trecuta… [13-19 iunie 2016]

  • la fii’miu la gradinita s-au nascut 6 pui de gaina; pentru ca au curte cu gradina, si in curte creste si o gaina ale carei oua au fost puse la clocit; si copiii au vazut si cand s-au crapat ouale, si apoi au vazut si puiutii abia iesiti din oua si la vreo doua zile dupa, au putut sa si puna mana pe ei; foarte incantati sunt toti copiii despre aceste eveniment important de la ei de la gradinita!
  • apropos de gradinita: a fost prima sedinta cu parintii; dar sedinta nu cum tin eu minte ca erau pe vremea cand eram eu scolarita, cu toti parintii la un loc, ci o sedinta cu parintii, educatoarea direct responsabila de copil si directoarea; atat; si mi s-a parut fain, ca se discuta doar de un copil, in prezenta celor direct interesati de copilul respectiv, si se discuta despre orice, este o discutie privata si libera; si ne-a placut, a fost placut si… uau, avem copil asa mare, deja avem sedinte cu parintii!
  • am fost in Trafalgar Square la un festival numit “West End LIVE” (acesta este site-ul oficial) si pe scena festivalului au urcat sa cante actori din musicaluri si piese de teatru londoneze; West End este centrul Londrei, zona in care sunt majoritatea punctelor de atractie turistica, cladiri guvernamentale, magazine si teatre; si la acest festival, pe langa scena cu muzica, erau si standuri de prezentare a teatrelor, a pieselor de teatru si a catorva muzee

20160619_172617

20160619_175030

  • l-am vazut pe Mater/Bucsa in… tabla si sasiu, ca sa zic asa; masinile de la “Character Cars” au fost expuse in centru timp de doua zile, si piesa de rezistenta din punctul nostru de vedere (mai mult al lui fii’miu de fapt) a fost Mater/Bucsa, masina de tractat din “Cars”; pentru altii insa piesa de rezistenta a fost Batmobilul, care aparent chiar merge – noi am ajuns inainte de finalul expozitiei si nu am vazut nicio masina mergand, am gasit in schimb filmuletul de aici; mai erau acolo si Mini-ul lui Mr. Bean, masina familiei Flintstones, masina agentului Bond 007 si cea din Jurassic Park
Mater la Trafalgar Square (2016)

Mater la Trafalgar Square (2016)

IMG-20160619_batmobil

Batmobil in Trafalgar Square (2016)

IMG-20160619_all

  • am vazut si ascultat live o sesiune de beatboxing; il mai tineti minte pe Cosmin Agache, cel care facea beatbox la “Romanii au talent”? – asa ceva am vazut si noi live si a fost atat de fain incat ambii copii erau cu ochii maaaari si nu mai zicea niciunul nimic
  • fii’mea a pornit-o la pas, voiniceste; asa ca activitatea ei preferata de saptamana trecuta a fost sa se plimbe continuu dintr-o incapere in alta, in toata casa; in continuu; mai cadea in fund, mai aluneca pe o jucarie, dar ea era fericita ca merge, si e teribil de dragalasa cum munceste ea de zor la echilibru
  • fii’miu a desenat familia, asa cum o vede el in acest moment, spunand ca ne-a desenat pe toti zambind “pentru ca suntem fericiti ca suntem impreuna”

20160614_125711

  • am fost la cules de capsuni si spanac; in UK sunt multe ferme de fructe si legume la care poti merge ca sa iti culegi singur ce vrei tu si cat vrei tu; la iesire, cantaresti ce ai cules si platesti (nu ai voie sa mananci inainte de plata si nici sa arunci ce ai cules); se numesc “Pick your own farms”; multe dintre ferme au site-uri pe care anunta ce fructe/legume sunt disponibile pentru cules – de pe un astfel de site am aflat ca la o ferma din zona erau coapte capsunile si era bun de cules si spanacul, asa ca am dat o fuga, si a fost o experienta foarte faina pentru copii, fii’miu decretand “Cand se mai coc fructe, sa venim sa mai culegem!”

20160618_142959

  • m-am apucat de alergat; asta dupa ce m-am informat si m-am echipat (am povestit aici); si am alergat spre seara, ca dimineata m-au “sabotat” copiii, si am alergat doua zile la rand, cate 15 minute, gratie sotului care a stat cu copiii; a doua zi a fost mai bine fata de prima zi, dar inca am febra musculara capatata in prima zi; a treia zi nu am mai alergat ci am mers la bazin, si azi fac pauza pentru refacere musculara; dar ah, ce bine e sa ai febra musculara, sa iti simti muschii pusi la munca!

Pe voi ce v-a facut sa va simtiti vii saptamana trecuta?

Saptamana trecuta… [25-31 ianuarie 2016]

  • am sarbatorit deasupra Londrei: a fost ziua sotului si am mers sa admiram Londra de sus, intr-o gradina cocotata la etajul 35 al unui zgarie-nori din City (am facut si poze, maine sper sa revin cu un post dedicat)
  • fi’miu a contribuit la lista de cumparaturi, scriind pe frigider “iaurt” (cu multe linii si cercuri, cum stie el mai bine), si a spus: “Ai scris sa luam iaurt ca chiar nu mai avem iaurt!”; liniste cateva secunde, dupa care spune: “Daca mai avem iaurt, ai scris degeaba.”
  • i-a mai iesit un dinte lu’ fi’mea; primul a iesit la 6 luni si 10 zile, al doilea 18 zile mai tarziu; este tare dragalasa cand zambeste striba asa, cu un dinte mai mare si un dinte abia iesit!
  • fi’miu a inceput sa vorbeasca la gradinita in engleza, mai precis a cerut apa in engleza, ceea ce m-a bucurat mult pentru ca noi cu el acasa am vorbit doar romana, doar cand ii citeam carti i le citeam in engleza si apoi i le traduceam, iar majoritatea prietenilor de pe aici sunt tot romani, asa ca engleza doar la gradinita o poate practica momentan (chiar daca intelege bine engleza, cu noi vorbeste doar in romana, asa ca e un progres ca vorbeste cu altii in engleza)
  • intr-o seara, cand era liniste in casa (toti dormeau), dupa ce am spalat baia si vasele si am facut curat si ordine, am facut un dus fierbinte, am lasat apa sa curga de la ceafa pe sira spinarii si am uitat de orice oboseala sau stres, si apoi m-am intins pe jos, cu spate, cu picioarele sus pe un fotoliu, si… am mancat o inghetata! e mare realizare, credeti-ma (mamele stiu de ce!)
  • am fost la un acvariu mic dar dragut amenajat, cu un acvariu in care erau si pestele clovn si cel albastru cu coada galbena din filmul de animatie “Finding Nemo”, pe care fi’miu nu l-a vazut pana la capat; dar dupa acvariu a decretat: “Cand ajungem acasa, ne uitam la Nemo!”; am ajuns acasa, a pus Nemo, s-a uitat vreun sfert de ora si aia a fost tot; cred ca se vorbeste prea mult si e actiunea prea rapida, nu mi se pare un film pentru copii mici (Bambi in schimb mi se pare minunat)
  • am fost la targ; nu mai mersesem la unul de vreo 3 luni, poate 4; am mers pentru relaxare si pentru plimbare, ca nu ne trebuia nimic; doar lu’ fi’miu ii trebuiau aparent masini si carti, ca si-a luat banutii din pusculita cand am plecat spre targ, spunand ca el vrea sa-si cumpere masini si carti; si chiar asta a facut, a luat 3 masinute si 1 carte

Saptamana voastra cum a fost, ce ati facut?

Sezonul gradinitelor

Va povesteam acum ceva timp aici ca deja l-am inscris pe fi’miu la gradinita desi nu avea nici 18 luni la acel moment. Asta pentru ca exista liste de asteptare de pana la 1 an jumatate, asa ca daca vrei sa iti dai copilul la gradinita in Londra, ai face bine sa il pui pe cel putin o lista de asteptare (eventual la o gradinita care chiar iti place), si asta din timp.

In UK exista crese, numite “nursery”, si gradinite, numite “pre-school”. In functie de program, acestea pot fi “daycare”, adica cu program prelungit, sau nu. Asadar, exista crese pentru copilasi incepand de pe la 5 luni si merg pana la 3 ani si gradinite incepand de la 3 ani si merg pana la 5 ani. Exista unitati unde copiii merg de la 7 dimineata la 6 seara, la fel cum exista gradinite cu program scurt de 3 ore (de la 9 la 12) sau de 5 ore (de la 9 la 14).

Bineinteles ca in functie de numarul de ore pe care copilul il petrece la cresa/gradinita precum si in functie de varsta lui, programul poate include somn in timpul zilei, mic dejun, gustari si pranz.

Institutiile pre-scolare au liste de inscriere. Pentru adaugarea numelui copilului tau pe unele liste nu te costa nimic, la altele insa trebuie sa platesti o taxa de inscriere care poate sa ajunga si spre 200 GBP.

Taxa de scolarizare difera si ea de la caz la caz si pot ajunge la 30 GBP/zi pentru program 7-12 si la 70 GBP/zi pentru program 7-18.

In UK statul asigura 15 ore de pre-school pe saptamana in mod gratuit, incepand cu varsta de 3 ani (se poate si de la 2 ani in cazuri exceptionale). Orice altceva se plateste de catre parinte, inclusiv cresa de la 5 luni daca vrei sau 2 ore in plus pe zi la gradinita. Cele 15 ore grauite pot fi distribuite oricum: poate copilul sa mearga 8 ore intr-o zi si 7 a doua zi si apoi sa stea acasa, sau poate sa mearga 3 ore/zi timp de 5 zile, sau poate sa mearga doar 3 ore/zi timp de 2 zile pe saptamana: cele 15 ore sunt maximul suportat de stat, dar nu sunt obligatorii.

Pentru a beneficia de orele gratuite, parintii trebuie sa faca dovada platii taxei de consiliu si trebuie ca cresa/gradinita sa primeasca decontari de la stat.

Evident ca institutiile bune sunt cele mai solicitate (apropos, exista site-ul Ofsted unde sunt publicate rezultatele inspectiilor scolare care includ si calificativele acordate creselor/gradinitelor) si copilul tau poate fi al 40-lea pe lista, cu sanse sa intre in colectivitate peste vreo 18-24 luni, dar sunt si institutii unde sunt doar 2 pozitii ocupate pe lista.

Numarul de liste de asteptare pe care te poti inscrie este limitat (din ce stiu) in sensul ca ai acces doar la cele din zona in care locuiesti: cand mergi sa te programezi la o vizionare, esti imediat intrebat unde locuiesti.

Asadar, pentru inscrierea copilului la cresa/gradinita, te apuci cu minim 12-18 luni inainte de luna in care vrei sa inceapa programul sa:

  • stabilesti ce iti doresti si cand vrei sa intre copilul in colectivitate
  • faci lista cu toate institutiile din zona ta
  • citesti cat de multe informatii poti/gasesti despre ele
  • triezi lista in urma pasului anterior
  • suni/mergi ca sa te programezi la vizionari
  • mergi la vizionari cu copilul pentru ca reactia lui (“parerea” lui) chiar conteaza
  • triezi iar lista
  • inregistrezi copilul la ce a ramas pe lista dupa pasul anterior

Cel mai important pas in tot acest proces mi se pare stabilirea unor criterii legate de ce iti doresti pentru copilul tau si nu cred ca o gradinita este buna pentru toti copiii si alta este proasta pentru toti copiii, ci cred sincer ca trebuie luat in calcul copilul pe care vrei sa-l inscrii si sa iti dai seama lui ce i s-ar potrivi, nu fratelui lui, nu vecinului, nu colegului, nu cunostintei de pe un forum, ci strict copilului in cauza.

De exemplu, in cazul nostru vrem o gradinita, nu cresa, pentru ca fi’miu va merge aproape de 3 ani in colectivitate, sa aiba program scurt si vrem sa fie un mediu fain cu oameni care sa respecte copilul si sa-l trateze ca pe un om cu tot ce inseamna asta (motiv pentru care la o gradinita refuz sa si merg dupa ce am vazut intr-un parc pe educatori cu copiii stransi in jurul lor spunand unuia dintre ei “Stai jos! Acum! Vrei biscuite? Poftim!” si i-a aruncat plictisita si nervoasa biscuitele de la distanta).

Lista in cazul nostru a devenit foarte mica dupa primul criteriu, cel cu “gradinita cu program scurt”: in Londra cred ca majoritatea oamenilor muncesc de dimineata pana seara departe de casa, si atunci au nevoie de gradinite si crese cu program prelungit, cele cu program scurt fiind in minoritate. Dar tot ne-au ramas cateva unitati de vizionat dupa “recolta” din vara cand am reusit sa vedem 2. Si cum scoala a reinceput, inseamna ca este din nou sezonul gradinitelor.

Ieri am mai fost la o gradinita sa programez o vizionare: este vorba despre o Montessori (asa se declara cel putin, ca am inteles – sursa – ca “Montessori” nu e marca inregistrata si deci poti sa folosesti numele asta la orice, oricand, oriunde, fara sa insemne nimic) care este destul de aproape de noi si constuita intr-un colt de parc, multa verdeata, multa liniste, pare faina locatia, raman de vazut interiorul si personalul, desi astazi nu m-a cucerit nimeni de pe acolo. Despre aceasta Montessori am citit si de foarte rau, si de foarte bine, pentru ca evident unor copii li se potriveste si altora nu si de aici si diferentele de pareri si reactii ale parintilor. In fine, o sa vedem ce si cum si va povestesc.

Am mai fost si la o gradinita (deci ar fi de la 3 ani la 5 ani) amenajata in cladirea unei biserici, cu program de la 9 la 12. Personal cald, cu experienta, curte spatioasa, copilasii de pe acolo pareau in regula, parintii pareau multumiti (am nimerit la terminarea programului). Am completat un formular si l-am inscris si acolo pe fi’miu.

Astazi voi merge sa vad o alta unitate, undeva intre un parc si calea ferata, pe care am vazut-o, evident, din tren: are curte mare, cu multe jucarii, si cand e plina de copii chiar iti atrage atentia daca esti in tren si te uiti pe geam. Sa vedem cum o sa se simta fi’miu acolo, ca mereu il iau cu mine pentru ca mi se pare importanta reactia lui si reactia personalului fata de el, si vedem ce mai urmeaza.

PS. In UK cladirile bisericilor pot fi inchiriate pentru dans, sport, loc de joaca pentru copii, gradinite si chiar altor biserici/culte. Asa ca o gradinita in cladirea unei biserici este ceva normal si nu reflecta nimic despre programa scolara.

Si l-am inscris

…la gradinita. Inca nu-mi vine sa cred ca a sosit momentul in care sa caut gradinite si sa ii pun numele pe liste. Deocamdata doar pe o lista, ca s-a incheiat anul scolar, mai am de vizionat o gradinita luna asta. Am incercat sa vizitez si o gradinita Montessori, insa abia in toamna se fac vizionari, intre timp am mai citit si studiat si o sa merg acolo doar de curiozitate, in niciun caz nu il voi inscrie (o sa va povestesc intr-un alt post de ce).

Gradinita la care l-am inscris e relativ aproape de casa si are o curte mare, parte dintr-un parc. Si acea curte este minunata pentru voinici energici si neastamparati (mi-a placut asa mult, incat am intrebat daca pot sa merg si eu la gradinita, dar cica e limita de varsta): are tobogan, tunel, groapa de nisip, leagane si cate si mai cate! Si cel mai mult mi-a placut faptul ca sunt lasati sa fie copii si sa-si traiasca copilaria si sa invete prin joc: de exemplu au stegulete cu numere pe un gardut si au numere pictate pe tobogan.

Jocul e un proces de invatare in primul rand, si apoi si de rezolvat probleme si dat afara tensiuni. Dar la baza jocul inseamna invatare, nu poti sa te joci in copilarie fara sa inveti. Are timp cel putin vreo 12 ani sa tot stea in banca, cuminte, ora dupa ora dupa ora dupa ora. Acum e momentul sa descopere lumea si sa o invete in ritmul lui, in felul lui, cu imaginatia lui la lucru si sub supravegherea unor adulti cu drag de copii. Stiu ca poate sa aiba un soc atunci cand va trece de la libertate la scoala clasica, dar sunt convinsa ca se va adapta mai repede decat ma astept sau prevad eu (in cazurile despre care am citit a unor copilasi care treceau de la invatamant alternativ la cel clasic, a fost nevoie de doar cateva zile si cateva explicatii pentru ca cel mic sa inteleaga de ce la scoala se sta in banca de exemplu).

Mi-a placut si directoarea, o femeie minunata si isteata si deschisa la minte, cu care poti vorbi deschis si te poti chiar sfatui. Un om minunat care a realizat un program fain pentru cei mici, care include ore de dans, de cantat, de gatit, de balacit si de pictat, si o chestie foarte faina mi s-a parut faptul ca cei de acolo incearca sa invete cuvinte de baza in limba fiecarui copil pentru a se simti cei mici mai aproapiati de educatori. Frumos gest.

Si dovada cea mai clara ca aceasta gradinita este pentru fi’miu e faptul ca el, cat am stat acolo de vorba si am vizitat gradinita, s-a simtit extrem de bine si chiar s-a avantat sa descopere locul. Plus ca si noi am avut sentimentul ca “asta e!”.

O sa mai vizitez si alte gradinite, dar sufletul ne-a ramas la asta la care l-am si inscris. Oricum, este timp de vizionat, ca abia de la 2.5-3 ani va merge la gradinita pentru ca pot sta cu el acasa intre timp si pana pe la 2-3 ani cred ca cei mici au nevoie de atentia exclusiva a unui adult, de interactiune 1 la 1, ori la gradinita un adult are grija de 3-4 copii in acelasi timp (o carte minunata pe aceasta tema este “Nevoile esenţiale ale copiilor” a lui T. Berry Brazelton).

Si uite-asa, l-am inscris si la gradinita. Pfuai, nu-mi vine sa cred!